|
Orientări muzeografice moderne în valorificarea patrimoniului etnologic
· Expoziţii temporare şi acţiuni culturale din seria programelor pedagogice : Muzeul de Etnografie Braşov, în colaborare cu Dorina Dutkay - creator popular, şcolile generale nr. 6, 9 şi 11 din Braşov şi Şcoala Generală nr. 1 din Săcele, 14 aprilie 2006 – 5 mai 2006. „Maratonul basmului popular ceangăiesc” (concurs cu premii) Muzeul Etnografic Săcele, în colaborare cu Asociaţia Culturală Maghiară din cele Şapte Sate, grădiniţe, şcoli generale şi licee din Braşov, Săcele, Tărlungeni, Teliu, Sf. Gheorghe, 29 aprilie 2006. Expoziţie de păpuşi şi desene Muzeul de Etnografie Braşov, în colaborare cu artistul plastic Doina Nostor şi şcolile generale nr. 9, 11 şi 13 din Braşov, 5 – 30 mai 2006. Expoziţia „Arta lemnului şi modelarea lutului” Muzeul de Etnografie Braşov, în colaborare cu artistul plastic amator Petre Găitan, ceramistul Marius Diaconu şi Liceul Teoretic “Johannes Honterus”, Şcoala Generală Nr. 25, Braşov, 1 – 20 iunie 2006.
Începând din anul 1990 şi până în prezent, Muzeul de Etnografie Braşov a întreprins campanii de cercetare intense într-o serie de localităţi săseşti din judeţele Braşov, Mureş şi Sibiu, prin care s-a urmărit strângerea de informaţii de specialitate privind diferite aspecte ale civilizaţiei şi culturii tradiţionale săseşti. În anul 2006, Muzeul de Etnografie Braşov şi-a propus demararea acţiunii de valorificare a acestor cercetări prin elaborarea unei serii de volume bilingve (în română şi germană) intitulate ,,Saşii transilvăneni despre ei înşişi” (Siebenbürgischen Sachsen über sich selbst). Primul volum din această serie va cuprinde date culese pe teren în cercetările întreprinse în localităţile Viscri şi Meşendorf.
etno.brasov.ro, nr. 3 / 2006, Muzeul de Etnografie Braşov în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov Al treilea număr al revistei de specialitate prezintă o culegere de studii, articole, recenzii care valorifică cercetări asupra satului din sud-estul Transilvaniei şi problematizează aspecte legate de rolul muzeelor de etnografie în contextul societăţii în ansamblu. Programe de salvare a patrimoniului etnologic (români, saşi, maghiari) 1. Cercetări monografice privind patrimoniului etnografic din zonele interetnice din sud-estul Transilvaniei asupra celor mai importante segmente de civilizaţie rurală. Continuarea cercetărilor de teren în Ţara Oltului:
Aceste cercetări se desfăşoară în cadrul proiectului cultural „Sate contemporane din România: deschideri spre Europa”, iniţiat de Asociaţia de Ştiinţe Etnologice din România. Beneficiind de contribuţia financiară din partea Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), proiectul îşi propune ca prin investigarea acestor două localităţi – eşantion, să urmărească dinamica extrem de rapidă a schimbărilor sociale şi culturale imprimate de transformările politico – econimice la nivel continental. Echipa de proiect este alcătuită din cercetători şi muzeografi din cadrul Muzeului de Etnografie Braşov şi cadre didactice şi studenţi de la Catedra de Etnologie şi Folclor a Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti. . Continuarea cercetărilor de teren în Ţara Bârsei:
2. Protecţia şi valorificarea patrimoniului etnologic din sud-estul Transilvaniei
La începutul secolului XX, Ştefan Beşchea (1865 – 1935) şi-a construit în gospodăria sa din Tărlungeni un complex de instalaţii tehnice ţărăneşti de prelucrare a ţesăturilor groase din lână, acţionate hidraulic, din care făceau parte o piuă cu ciocane, o vâltoare şi un teasc de călcat dimia.
Instalaţiile şi meşteşugul prelucrării ţesăturilor din lână au fost preluate şi continuate de urmaşii lui Ştefan Beşchea, acestea funcţionând până în anul 1994. Aflate în curs de degradare, instalaţiile au fost achiziţionate de Muzeul de Etnografie Braşov, teascul de călcat dimia fiind expus în expoziţia permanentă a Muzeului Etnografic Săcele începând cu anul 2001. Piua cu ciocane şi vâltoarea au fost restaurate, iar în curtea Muzeului Etnografic Săcele se reconstituie un şopron din lemn pentru expunerea acestora, inaugurarea fiind prevăzută în luna septembrie 2006.
Proiectul va permite o mai aprofundată cunoaştere a patrimoniului etnografic, element de specificitate a culturii naţionale, cu semnificaţie deosebiă în contextual globalizării. Informaţiile patrimoniale selectate de instituţiile participante la proiect vor putea fi consultate prin Internet atât de specialişti cât şi de publicul interesat, având ca finalizare stimularea interesului publicului pentru valorile de patrimoniu etnografic material. Muzeul de Etnografie Braşov implicat în relaţii şi programe internaţionale:
Expoziţia îşi propune să prezinte diversitatea culturală, să încurajeze comunicarea la nivel global între diferite culturi, să faciliteze comunicarea publicului tânăr cu muzeele. Fiecare din cele 20 de muzee participante va avea un panou care va reflecta natura şi specificul muzeului precum şi un desen realizat de un copil reprezentând un obiect din muzeul respectiv. În acest sens, în perioada 2 mai - 10 iunie a avut loc un concurs de desene, la care au fost invitate şcoli şi licee din Braşov, Săcele şi Prejmer. Elevii trebuiau să aleagă un obiect din muzeu, aflat în una din expoziţii, să îl deseneze. În data de 17 iunie 2006, la sediul Muzeului de Etnografie din Braşov a avut loc selecţia desenului participant în cadrul proiectului. Cu această ocazie comisia alcătuită din specialişti, artişti plastici şi etnografi, a analizat un număr de 70 de desene iar lucrarea intitulată „Poarta mocănească”, realizată de elevul Acsente George, de la Şcoala Generală nr. 4, Secele, a fost declarată câştigătoare.
|
e-mail muzeu@etnobrasov.ro